ORTOGEL : METODĂ ANTIPIRETICĂ ALTERNATIVĂ – STUDIU

COMPARATIV- prezentat in cadrul Simpoziomului International de Terapie Intensiva si Medicina de Urgenta Brussels 2016

 

Studiul a fost acceptat pentru a fi prezentat in cadrul lucrarilor Simpoziomului International de Terapie Intensiva si Medicina de Urgenta de la Brussels care s-a desfasurat in perioada 15-18 martie 2016. Congresul a fost organizat de prestigiosul Spital Universitar Erasme in colaborare cu Societatea Belgiana de Terapie Intensiva si Medicina de Urgenta. Congresul se desfasoara anual reuninand intreaga elita profesionala din domeniu, avand un numar record de participant (peste 6200) din toate colturile globului. Studiul a fost prezentat in fata unei comisii internationale formata din trei profesori de anestezie si terapie intensiva. Lucrarea a fost apreciata atat prin rezultatele obtinute, dar mai ales prin curajul de a participa cu o lucrare despre fitoterapie la un congres de terapie intensiva, ceea ce a reprezentat o premiera pentru congresul din acest an. Comisia a apreciat in mod pozitiv modul de structurare al studiului prin faptul că a evitat concluzii neclare prin alegerea unui singur end point, adica efectul antitermic al produsului fitoterapeutic comparativ cu preparatul clasic. Excluderea pacientilor cu terapie care ar fi putut modifica raspunsul cutanat de vasodilatatie a reprezentat un argument in plus pentru conturarea unui efect antitermic real. Recomandarea comisiei a fost aceea de a continua studierea unor produse fitoterapeutice care se pot constitui in alternative de tratament in cazul pacientului critic.

Studiul urmeaza a fi publicat in suplimentul dedicat acestui congres in Jurnalul European de Terapie Intensiva si Medicina de Urgenta.

Introducere: Ortogelul este un produs cu acțiune antiinflamatoare, antipiretică și analgezică, ce conține mai multe extracte din plante precum Capsicum annum (ardei iute), Arnica Montana (arnica), Symphytum Officinale (tătăneasă), Juglans Regia (nuca verde), Tannus Communis (untul pamântului), Sambucus nigra (soc), Armoracia Rusticana (hrean), Hippophae rhamnoides (ulei de cătină) Lavandula Angustifolia (ulei de lavandă) sau mentol.

Capsaicina componenta activă farmacologic, extrasă din ardeiul iute (Capsicum annum), acționează prin legarea tranzitorie de receptorul potential vaniloid-1 (TRPV-1) determinând efectele sale senzitive cunoscute, de arsură și mâncarime. S-a demonstrat că activarea receptorului TRPV-1 prin aplicarea periferică de capsaicină are efecte pronociceptive, cu toate acestea proprietățile antialgice ale acesteia mediate prin mecanism TRPV-1 sunt bine cunoscute. Aplicarea cutanată de capsaicină determină o hiperalgezie termică la nivelul locului aplicării și hiperalgezie mecanică în jur [14]. Astfel, astăzi se utilizează capsaicină topic în tratamentul durerilor neuropatice, iar folosirea repetată duce în plus la ameliorarea sindromului intestinului iritabil și a dispepsiei, probabil prin desensibilizarea căilor nociceptive [1].

Arnica (Arnica Montana) este utilizată în toate colțurile lumii în diluție homeopată pentru tratamentul oricărui tip de rană. Până în prezent efectele arnicăi au fost evaluate în peste 40 de studii clinice, iar în cea mai mare parte rezultatele acestora susțin efectul adjuvant în vindecarea plăgilor posttraumatice și postoperatorii [2][3]. Mai mult, în urma administrării arnicăi s-a observat aparția vasodilatației și creșterea permeabilității capilare [3]. Brinkhaus et al în studiul efectuat în 2006 într-o unitate de traumă din Germania a demonstrat că utilizarea arnicăi determină scăderea tumefacției postoperatorii la pacienții ce au urmat o reconstrucție a ligamentului încrucișat. În plus administrarea arnicăi este cost-eficientă in raport cu utilizarea altor tipuri de antiinflamatoare [4].

Tătăneasa (Symphytum Officinale) a fost utilizată în popor încă din cele mai vechi timpuri pentru tratamentul rănilor, arsurilor, entorselor și a fracturilor. Alantoinul, acidul rosmarinic, taninul și polizaharidele, componentele active farmacologic conținute de tătăneasă sunt responsabile de promovarea granulării, a efectului antiinflamator, antioxidant și analgezic[5][6]. Predel et al a demonstrat în studiul său că gelul cu tătăneasă a avut efecte antiinflamatoare similiare cu diclofenacul în cazul a 164 de pacienți cu entorse de gleznă [6].

Nuca verde (Juglans Regia) a fost utilizată în comunitățile rurale încă din cele mai vechi timpuri pentru tratarea inflamațiilor, a ulcerațiilor, precum și a durerilor reumatice. Studiile farmacologice actuale au constatat că beneficiile acestei plante sunt determinate de prezența tocoferolului (vitamina E) și a compușilor fenolici. În plus, Erdemoglu et al a demonstrat efecte analgezice și antiinflamatoare similiare cu ale indometacinului în studiile sale experimentale. Un studiu recent condus de Carvalho et al subliniază efectul antiproliferativ și antioxidant al acestei plante  [7].

Atât fructele, cât și florile de soc (Sambucus nigra) conțin o varietate de proteine complete, aminoacizi exogeni, lipide (mai ales la nivelul semințelor), glucide, vitamine și antioxidanți, astfel încât utilizarea acestora determină o serie de efecte benefice de remarcat. Fiind o sursă bogată de polifenoli, socul determină protecție împotriva stresului oxidativ, eliminarea radicalilor de oxid nitric și inhibă peroxidarea acidului α-linoleic.[8] Ciocoiu et al subliniază faptul că efectele antioxidante ale socului au și un efect protector cardiac mai ales prin reducerea acidului uric [9]. În plus noile studii indică efectul modulator al socului aupra sistemului imun [8],[9].

Cătina (Hippophae rhamnoides) a reprezentat o sursă de hrană, de medicamente și combustibil încă din Antichitate pentru toate civilizațiile lumii, fiecare componentă a plantei având utilizare precisă [10]. Cercetările actuale încep a elucida mecanismele prin care cătina își exercită efectele benefice antioxidante, imunomodulatorii, antiaterogene, antistres, hepatoprotectoare, radioprotectoare și reparatoare de țesuturi [10]. Astfel efectele antioxidante și imunomodulatoare sunt explicate prin inhibarea producției de radicali liberi și a apoptozei, precum și restabilirea potențialului membranar mitocondrial [10]. La nivel miocardic flavonoizii conținuți de fructele de cătină conferă protecție impotriva ischemiei miocardice, reperfuziei și leziunilor oxidative. Studiile experimentale au identificat o creștere  a ratei de vindecare a plăgilor cutanate prin stimularea neovascularizației, a sintezei de colagen și stabilizarea procesului de cicatrizare [10]. Studiul efectuat de Shivapriya et al subliniază efectele neuroprotectoare ale cătinei și prevenirea bolilor neurodegenerative [11].

Uleiul esențial de lavanda (Lavandula Angustifolia) este utilizat astăzi într-o varietate de afecţiuni incluzând afecţiune psihiatrice (anxitate, insomnia, demență), neurologice, cutanate și alopecie. Efectele sedative și anticonvulsivante ale uleiului de lavandă apărute în urma inhalării sau absorbției cutanate sunt explicate prin acțiunea principalelor sale componente (linalool și acetat linalyl) prin inhibarea glutamatului și legarea de receptorii GABA [12]. Vakili et al promovează efectele neuroprotectoare ale lavandei împotriva ischemiei cerebrale prin creșterea apărării antioxidante endogene, inhibarea stresului oxidativ și creșterea expresiei VEGF (vascular endothelial growth factor) [13].

Efectul analgezic al mentolul în cazul aplicării locale, musculare este bine cunoscut [14]. Senzația de răcoare locală este produsă prin stimularea canalelor de tip TRPM8 așa-numite canale mentol, localizate mai ales la nivelul neuronilor motosenzoriali [15]. Mentolul produce o hiperalgezie rece la locul aplicării și o hiperalgezie mecanică în periferie [14]. Pe baza studiilor experimentale s-a dovedit că mentolul determină blocare selectivă a canalelor de sodiu de tip Nav1.8/1.9 sau TTX certificând astfel proprietățile sale analgezice [14],[15]. Sundstrup et al în studiul dedicat evaluării eficacității mentolului în tratamentul durerii cronice la pacienții cu sindrom de tunel carpian subliniază scăderea intensității durerii după aplicarea topică de mentol și sugerează includerea acestuia ca alternativă la analgezicele clasice [15].

Febra este un semn clinic foarte des asociat sindroamelor din unitatea de terapie intensivă. Eliberarea de citokine de la nivelul celulelor activate în urma apariției procesului infecțios (macrofage, limfocite NK) acționează ca pirogene endogene [16]. Febra apare în urma declanșării unei cascade de citokine care este inițiată de interleukina IL-1β, care acționeaza la nivelul organum vasculosum laminae terminalis (OVLT), localizat la nivelul peretelui ventriculului III [16]. La acest nivel are loc eliberarea de prostaglandine E2, care acționează la nivelul hipotalamusului declanșând răspunsul febril [16].

Material si metode: In perioada martie-iunie 2014 am realizat un studiu prospectiv interventional în clinica ATI II-Toxicologie din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București care a inclus un numar de 50 de pacienti febrili de cauza infectioasa (criteriu de includere: temperatura cuprinsa in intervalul 38-39 grade Celsius). Acestia au fost repartizati in 2 loturi egale: grupul tratament a primit 30 ml gel (Ortogel) cu administrare cutanata generalizata iar grupul martor a primit tratament antitermic clasic (solutie paracetamol injectabil, 100mg intravenos). S-a notat temperatura la 60 minute de la administrare și durata episodului febril.

Rezultate : La includerea in studiu,  temperatura medie in grupul martor a fost 38.7+/-0.2 grade celsius iar in lotul tratament a fost comparabila (38.5+/-0.3 grade celsius); la 60 de minute de la administarea aceasta a fost de 37.5+/-0.3 , respective 37.6+/-0.2 grade. In grupul tratament s-a observat o intarziere in aparitia efectului antitermic in medie 8 minute comparativ cu lotul martor.

Concluzii : Studiul de fata a indicat efecte antitermice similare ale administarii de ortogel cu cele ale paracetamolului intravenos, instalate intr-un interval de timp asemanator. Ortogel se poate constitui intr-o alternativa de tratatament antipiretic la pacientii cu contraindicatii ale utilizarii paracetamolului sau la cei cu risc pentru acest medicament.

 

 

 

 

Bibliografie:

1. Evangelista S, Novel therapeutics in the field of capsaicin and pain,Expert Rev Clin Pharmacol. 2015 May 11:1-3

2. Iannitti TMorales-Medina JCBellavite PRottigni VPalmieri B, Effectiveness and Safety of Arnica montana in Post-Surgical Setting, Pain and Inflammation, Am J Ther. 2014 Sep 17;

  1. Macedo SB, Ferreira LR, Perazzo FF, Tavares Carvalho JC, Anti-inflammatory activity of Arnica montana

6cH: preclinical study in animals, Homeopathy (2004) 93, 84–87

  1. Brinkhaus B, Wilkens JM, Ludtke R, Hunger J, Witt CM, Willich SN, Homeopathic arnica therapy in patients receiving knee surgery: Results of three randomized double-blind trials, Complementary Therapies in Medicine (2006) 14, 237—246;
  2. Smith DB, Jacobson BH, Effect of a blend of comfrey root extract(Symphytum officinale L.) and tannic acid creams in the treatment of osteoarthritis of the knee: randomized,placebo-controlled, double-blind, multiclinical trials, Journal of Chiropractic Medicine (2011) 10, 147–156
  3. Predel HG, Giannetti B, Koll R, Bulitta M, Staiger C, Efficacy of a Comfrey root extract ointment in comparisation to a Diclofenac gel in the treatment of ankle distortions: Results of an observer-blind, randomized, multicenter study, Phytomedicine 12 (2005) 707–714
  4. Santos A, Barros L, Calhelha R C, Duenas M, Carvalho AM, Santos-Buelga C, FerreiraI, Leaves and decoction of Juglans regia L: Different performances regarding bioactive compounds and in vitro antioxidant and antitumor effects, Industrial Crops and Products 51 (2013) 430-436
  5. Sidor A, Gramza-michalowska A, Advanced research on the antioxidant and health benefit of elderberry (Sambucus nigra) in food – a review, Journal of Functional Foods (2014)
  6. Ciocoiu M, Badescu L, Badulescu O, Tutunaru D, Badescu M,Protective intervention of Sambucus nigra

polyphenols in the diabetic heart, Annals of the Romanian Society for Cell Biology, 17, 312–317

  1. Suryakumar G, Gupta A, Medicinal and therapeutic potential of Sea Buckthorn (Hippophae rhamnoides L.), Journal of Ethnopharmacology 138 (2011) 268-278
  2. Shivapriya S, Ilango K, Dubey GP, Evaluation of antioxidant and neuroprotectiveeffect of Hippophae rhamnoides (L.) on oxidativestress induced cytotoxicity in human neural cell line IMR32, Saudi Journal of Biological Sciences (2015)
  3. O`Connor D, Eppingstall B, Taffe J, van der Ploeg ES, A randomized, controlled cross-over trial pf dermally-applied lavender (Lavandula angustifolia) oil as a treatment of agitated behaiviour in demetia, BMC Complement Altern Med. 2013; 13:315
  4. Vakili A, Sharifat S, Akhavan MM, Bandegi AR, Effect of lavender oil (Lavandula angustifolia) on cerebral edema and its possible mechanism in an experimental model of stroke, Brain Research, Feb 2014, 1548:56-62
  5. Naganawa T, Baad-Hansen L, Ando T, Sensson P, Influence of topical application of capsaicin, mentol and ocal anesthetics on intraoral somatosensory sensitivity in healthy subjects: temporal and spatial aspects, Exp Brain res (2015) 233:1189-1199
  6. Sundstrup E, Jakobsen MD, Brandt M, Jay K, Colado JC, Wang Y, Andersen LL, Acute Effect of topical menthol on chronic pain in slaughterhouse workers with carpal tunnel syndromeȘ Triple-blin, randomized placebo-controlled trial, Rehabil Res Pract. 2014; 2014:310913
  7. Boron WF, Boulpaep EL, Medical Physiology, A cellular and molecular approach – second edition, 2009 Saunders Elsevier, ISBN 978-1-4160-3115-4
  8. Acalovschi I, Anestezie clinică ediția a III-a, 2015 Clusium, ISBN 978-973-555-614-3

 

Lasă un comentariu

Filed under medicale

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s